Conditiile meteo siberiene transpuse in vremea din Romania

Cu temperaturi cu mult sub minus vremea din Romania are ADN siberian. Temperatura de -32,5 grade Celsius de miercuri 1 Februarie de la Intorsura Buzaului este recordul negativ pentru anul 2012. Pentru sfarsitul de saptamana se anunta cod galben urmat de o incalzire brusca a temperaturi ce poate aduce fenomenul de “freezing rain” – ploaie care ingheta instant. Acest fenomen aduce un mare risc deplasarii pe drumurile publice, regasinduse la sol sub forma de pelicula de gheata. Nu in ultimul rand freezing rain prezinta un pericol si pentru alimentarea cu energie electrica prin depunerea de gheata pe cablurile electrice iar acestea din urma pot ceda sub greutatea ghetii depuse. Depunere ghetii pe copaci si ruperea sau caderea acestora ca urmare a freezing rain este un alt risc real ce poate sa apara. In general acest fenomen afecteaza prin depunerea de gheata pe orice tip de instalatie de exterior exemplu: instalatii de satelit, antene radio, jgheaburi, automatizari porti, bariere etc.
Acest fenomen a mai avut loc in Romania acum 14 ani si au fost inregistrate sute de accidente is zeci de morti.

Posted in De Oras | Tagged , , , , | Comments Off

ROMÂNIA, TE IUBESC. SĂ O SPUNĂ, SĂ O ARATE.

De la sublim, la grotesc, între derizoriu şi excepţional, România este o continuă provocare. Dar este provocarea noastră, a tuturor românilor. Oricât de greu ar fi, tot mai bine e acasă şi oricâte ţări am colinda, România e locul pe care-l purtăm în suflet, sau locul pe care vrem să-l schimbăm pentru a putea spune sincer ROMÂNIA, te IUBESC.

NU facem o campanie autorităţilor, nu sprijinim pe nimeni. Îi invităm pe români, oriunde s-ar afla să facă diferenţa, să nu le fie ruşine cu ce e în sufletul lor, să mărturisească ce le place şi ce nu, îi invităm să fie mândri că sunt români, SĂ O SPUNĂ, SĂ O ARATE.

Campania DE CE IUBESC ROMÂNIA intră într-o nouă fază. De astăzi ProTV, Gândul, PRO Sport, Sport.ro, Ziarul Financiar, Mediafax te provoacă.

Pentru ca declaraţia ta să ajungă în faţa întregii lumi, aveţi la dispoziţie două mijloace prin care vă puteţi face auziţi.

Cum înregistrezi sau încarci clipul tău

Intrând pe cabina.protv.ro poţi să te înregistrezi direct. Lansată luni, pe 21 noiembrie, Cabina ProTv a atras deja sute de utilizatori dornici să-şi declare sentimentele pentru ţara natală. Cele mai puternice mesaje vor putea fi urmărite la ProTv, chiar de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, ziua în care ProTv împlineşte 16 ani.

Cea de-a doua variantă este site-ul deceiubescromania.ro . E simplu: după ce te-ai filmat cu telefonul sau webcam-ul şi ai urcat clipul tău pe youtube, nu trebuie decât să pui linkul.

Şi nu uita. Dă LIKE paginii deceiubescromânia.ro, după ce te-ai logat pe facebook. Astfel mesajul tău va ajunge la mai mulţi români.

Afişele campaniei

Te invităm să mergi mai departe. Ai hotărât să-ţi înregistrezi mesajul, aşa cum ţi-am explicat mai sus. De ce să te opreşti aici? De ce să nu o faci în timp ce lipeşti un afiş. ORIUNDE AI FI ÎN LUME. Arată-le străinilor că România nu se rezumă la cerşetori, ţigani. SPUNE-LE că şi tu eşti român. Şi ăsta ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru ei, doar te au în ţara lor.

Posted in De Oras | Leave a comment

Orice constructor care nu respectă graficul de lucrări şi termenele stabilite va suferi penalitaţi, a afirmat premierul Emil Boc

Vineri, 5 august 2011
Orice constructor care nu respectă graficul de lucrări şi termenele stabilite va suferi penalitaţi, a afirmat premierul Emil Boc

Primul–ministru Emil Boc și ministrul Transporturilor Anca Boagiu au verificat stadiul lucrărilor la şantierul de construcţie a Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti
Vezi galeria

Declarații susținute de primul–ministru Emil Boc și ministrul Transporturilor Anca Boagiu
Declaraţii susţinute de premierul Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Anca Boagiu

Emil Boc: În urma rectificării de buget am decis ca prioritatea majoră să o reprezinte investiţiile, pentru că este singura cale de a ne asigura că avem locuri de muncă în România şi resurse financiare să putem plăti salarii, pensii şi obligaţii sociale ale statului. Modelul vechi de creştere economică până în 2008, bazat pe consum şi pe împrumuturi, nu mai poate funcţiona. Actuala criză economică ne-a demonstrat cât de vulnerabili suntem dacă nu asigurăm o creştere economică sănătoasă şi ne bazăm doar – aşa cum s-au bazat cei din 2008 – pe consum şi pe deficite mari sau pe împrumuturi. S-a şi văzut că în patru ani de mandat guvernul Tăriceanu a făcut cinci kilometri de autostradă. Nu vrem acum să lăudăm Minsterul Transporturilor, dar, după cum se vede, pe de-o parte au fost finalizaţi kilometri de autostradă la Bechtel, la centura ocolitoare a Sibiului, la centura ocolitoare a Timişoarei, la centura ocolitoare a Constanţei, iar acum ministerul îşi propune să dea în exploatoare, anul acesta şi începutul anului viitor, 129 de kilometri de autostradă. Aceasta este o componentă a politicii investiţionale a Guvernului, tocmai pentru a putea să avem o creştere economică fundamentată pe lucruri sănătoase şi nu pe împrumut şi pe consum, aşa cum a fost până în 2008. Atunci putem spera şi la revenirea salariilor şi la plata în continuare a pensiilor fără probleme, pentru că vedeţi cât de greu este în Europa în momentul de faţă, când ţări vechi au probleme majore datorită deficitelor, datorită împrumuturilor ca pondere în produsul intern brut şi a imposibilităţii de a finanţa aceste cheltuieli. România are o situaţie mai bună astăzi, dar trebuie să rămânem extrem de precauţi, extrem de vigilenţi şi să nu facem niciun pas lateral de la o dezvoltare economică sănătoasă.
Legat de acest obiectiv de investiţii. În unele zone, lucrările arată bine, în unele suntem în epoca de piatră, iar mesajul meu este foarte clar: orice constructor care nu respectă graficul de lucrări şi termenele stabilite va suferi penalitaţi pentru că ministrul Transporturilor a reuşit să impună o asemenea disciplină în lucrările de construcţii din România şi nu vom face o excepţie nici aici. Deci dacă se termină lucrările în graficul anunţat şi se fac plăţi, iar plăţile se vor face doar în conformitate cu respectarea graficului de lucrări, partajat lunar, pentru a ne asigura că acest efort pe care statul și românii, în ultimă instanţă, îl fac să asigure finanţarea autostrăzilor, este respectat şi de către constructori. În materie de autostrăzi, anul acesta, guverul are trei mari priorităţi: Arad-Timişoara, Medgidia -Constanţa şi Bucureşti-Ploieşti. Sunt lucrări care pot fi finalizate cu un efort major, pot fi date în exploatare, dar totul depinde în primul rând de constructori, pentru că ministrul Transporturilor a făcut efortul de a asigura resurse financiare pentru ca lucrările să poată continua. De acum înainte mingea este în terenul lor şi să fie siguri că terenul va fi verificat în permanenţă de către arbitrul intransigent şi imparţial care este ministrul Transporturilor pentru a ne asigura că ceea ce s-a propus se realizează. Doamna ministru, vă rog.

Anca Boagiu: Sunt la prima vizită împreună cu colegii din presă pe acest tronson. L-am văzut şi acum două săptămâni. Este clar că există un progres. Personal, nu sunt satisfăcută de ritmul lucrărilor şi de aceea, colegii mei, care fac parte din echipa de monitorizare, își vor intensifica prezenţa pe aceste tronsoane şi vom avea o discuţie foarte serioasă cu constructorii, pentru că efortul bugetar pe care ministerul îl face este foarte mare. Practic, am avut economii, am făcut economii la Compania de Drumuri şi Autostrăzi şi le mulţumesc colegilor mei din Companie, tuturor, pentru alinierea, dacă vreţi, la politica exigentă pe care am impus-o. Dacă facem economii, facem eforturi bugetare, asta nu înseamnă că banii trebuie să fie lăsați necheltuiţi. Suntem pe un tronson care are termen de execuţie asumat, 15 decembrie, motiv pentru care toţi cei trei constructori care lucrează pe acest tronson trebuie să-şi mărească ritmul de execuţie pentru a ajunge la data de 15 decembrie. De altfel, au avut o şansă, au în continuare o şansă gigantică şi anume aceea de a avea, dacă vreţi, o carte de vizită pentru a participa şi la alte licitaţii de construire de autostrăzi. Şansa le aparţine. Precum aţi văzut, suntem într-un crescendo de la mai puţin bine la bine şi către foarte bine. Mai am un mesaj: sunt bani în buget. După rectificare am alocat sumele necesare conform graficelor asumate, astfel încât să nu existe niciun fel de problemă cu plăţile. Nu vom face niciun fel de plată dacă cineva nu lucrează. Să nu-şi imagineze vreun constructor că primeşte un leu în plus sau în minus doar pentru că are un astfel de contract. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să le mulţumesc celor care, în ultima perioadă,au trecut pe DN 1 şi s-au enervate în trafic din pricina blocajului de la Bărcăneşti. Avem şi o veste bună, lucrările sunt aproape finalizate, motiv pentru care nu mai avem nevoie de restricţia de viteză impusă aici, suntem chiar deasupra DN1. Din acest week-end, vom circula către zona montană fără a mai pierde timp în trafic.

Reporter: /…/ Valea Oltului.

Anca Boagiu: Da. Ştim şi de acel blocaj. Deja echipa noastră a fost în teren, a văzut despre ce este vorba. Ca de obicei, avem un constructor neserios. Ieri, colegii mei au şi anunţat public că au reziliat contractul acela. Remediem noi, astfel încât să se poată circula şi nu relicităm.

Reporter: Spre munte, pe Valea Prahovei, se circulă bine/…/. Vorbeaţi că se circulă bine spre munte. Pe DN 1, în zona Posada, avem restricţii şi chiar la această oră sunt blocaje, turiştii stau cu sutele în coloană.

Anca Boagiu: Am zis că nu mai avem blocajul de la Bărcăneşti. Acum trebuie să ne asumăm un lucru. Noi ni l-am asumat, că asta este meseria noastră, de constructori. Niciodată nu poţi să construieşti fără să creezi un disconfort participanţilor la trafic. Ne pare rău pentru disconfortul pe care-l creăm, dar, în acelaşi timp, ne pare bine pentru faptul că putem să creăm infrastructură nouă, modernă, la standarde europene. Şi ceea ce facem împreună cu colegii noştri de la Compania Naţională de Drumuri este să urgentăm pe cât de mult posibil executarea lucrărilor, astfel încât aceşti timpi să fie cât mai reduşi.

Reporter: Această autrostradă nu va mai include sub nicio formă Voluntariul, aşa cum era în plan. /…/Va fi gata până în 15 decembrie, aşa cum este termenul?

Anca Boagiu: Deci, termenul este fezabil, 15 decembrie. Nu l-am inventat noi, este termenul asumat de către constructori. Acum trebuie să se şi mobilizeze pentru 15 decembrie, pentur că ochiul meu de constructor spune că prin unele zone ne cam împiedicăm .15 decembrie 2012 poate e în capul unora, ceea ce pentru noi nu e valabil. Am dat o dată un notice to correct pe acest tronson, n-aş vrea să-l pun în practică foarte repede, pentru că nu compromit un proiect de autostradă pentur că nu se mişcă un constructor sau altul. Este o discuţie pe cei şase kilometri. Deocamdată, colegii mei au identificat soluţia tehnică de conectare la centură prin nodul rutier despre care vorbeam, pe tronsonul Consorțiului Pizzarotti, urmând ca anul viitor să discutăm despre cei şase kilometri. Dar, deocamdată, am asigurat condiţiile de descărcare a traficului şi de circulaţie pe acest tronson.

Reporter: Domnule premier, ce faceţi cu Ministerul Sănătăţii?

Emil Boc: Am terminat cu transporturile. Am rezolvat problemele cu autostrăzile, mergem la sănătate, nu?

Anca Boagiu: Din solidaritate cu primul-ministru, rămânem lângă dumneavoastră.

Emil Boc: Aşa-i solidaritatea guvernamentală. Eu aş mai vrea să spun aici doar un lucru: de anul viitor sunt toate şansele ca traficul greu sau coşmarul traficului greu de pe DN1 să dispară. Nu sunt foarte convins în acest moment că un tronson din această lucrare de infrastructură poate fi terminat până în 15 decembrie. De aceea sunt încă reticent că poate fi terminată la timp întreaga lucrare. Dar nici banii nu vor merge şi se vor aplica sancţiuni pentru cei care nu-şi vor finaliza, conform termenului angajat, autostrada respectivă, care se află – aşa cum am spus – în epoca de piatră faţă de alte zone mai bune.

Reporter: Vorbim de constructori români…

Emil Boc: Noi am aplicat acelaşi regim, indiferent că sunt români sau străini. Constructorii trebuie să aibă aceeaşi lege şi aceeaşi unitate de măsură şi aceeaşi responsabilitate.

Reporter: Dacă de alţi români aţi fost mulţumiţi la metrou, unde şi-au făcut lucrările la timp, iată că “regii asfaltului” nu prea se mişcă. Nu ştiu dacă am văzut 100 de muncitori pe tot traseul ăsta.

Anca Boagiu: Dar staţi un pic, că nici n-aţi venit pe traseu. Noi am venit pe drumul tehnologic, ca să nu-i încurcăm, să nu-i oprim din lucru. Deci progresele…

Reporter: A, deci muncitorii sunt, dar sunt în altă parte?

Anca Boagiu: Erau pe tronsonul de autostradă, dar dumneavoastră nu aţi venit exact pe autostradă. Noi am venit pe drumul tehnologic, de aceea nu i-aţi…

Emil Boc: Cert este că astăzi, după părerea mea, stadiul lucrărilor e deficitar. Nu se poate menţine graficul de 15 decembrie, dacă nu se intensifică şi vom fi cu ochii pe ei. Doamna ministru vine de foarte multe ori pe aici, să ştiţi că multe lucrări s-au finalizat datorită efortului pe care ministrul l-a făcut, de a veni nu numai cu presa, ci de a veni singură sau cu echipa de la minister să verifice lucrările. Şi acelea sunt controale la fel de eficiente ca şi acesta. Despre sănătate… Care era întrebarea?

Reporter: Ce faceţi cu sănătatea, /…/?

Emil Boc: Lucrurile sunt foarte clare, portofoliul este şi rămâne al UDMR-ului şi sperăm ca partenerii de guvernare să facă o propunere pentru a putea să o discutăm în coaliţie, ca după aceea s-o înaintăm, potrivit Constituţiei, preşedintelui României. Avem termenul de 15 zile pentru interimatul domnului Cseke, potrivit Legii de organizare şi funcţionare a Guvernului. În acest interval de timp, ne propunem să avem un nou ministru al Sănătăţii. Prima dată aştept propunerea UDMR-ului. Potrivit protocolului de funcţionare a Coaliţiei, propunerea vine de la UDMR.

Reporter: Aţi discutat varianta ca ministrul Cseke să revină asupra deciziei?

Emil Boc: În acest moment, lucrul acesta nu mai este posibil. Am avut o discuţie cu domnul ministru. Sub nicio formă nu a fost nici un scandal, aşa cum am văzut titrat pe la nu ştiu ce televiziuni, că a fost scandal între Boc şi Cseke, în biroului primului-ministru. Nici poveste. A fost o discuţie civilizată, corectă, rămânem parteneri, colaborăm în continuare cu domnul ministru Cseke. Vreau să îi mulţumesc pentru efortul pe care l-a făcut şi încă îl face, în calitate de ministru al Sănătăţii. A fost şi este unul dintre puţinii miniştri ai Sănătăţii care a avut curajul să abordeze frontal problemele cu care se confruntă sistemul. Să ne amintim doar de restructurarea spitalelor – nimeni nu a avut curaj să facă acest lucru – şi sunt convins că şi viitorul ministru va avea forţa să ducă mai departe reforma, pentru a avea pachetul minim de servicii medicale, taxa de clawback, implementarea cardului de sănătate sau a prescripţiei electronice. Sunt provocări majore care stau în faţa ministerului şi sunt convins că UDMR-ul şi întreaga coaliţie are forţa să le implementeze.

Reporter: Consideraţi că a luat o decizie bună să-şi dea demisia sau trebuia să-şi ducă treaba până la final? Că a făcut lucruri bune, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră.

Emil Boc: Demisia este întotdeauna un gest unilateral şi o manifestare unilaterală de voinţă. Şi trebuie privită şi tratată ca atare.

Reporter: În ceea ce priveşte Casa Naţională de Asigurări, dânsul a susţinut tot timpul că ar trebui trecută în subordinea Ministerului Sănătăţii şi că banii se cam împart, în sănătate, între minister şi Casă.

Emil Boc: Noi nu am modificat cadrul legislativ în acest sens, de cand am venit la putere sau la guvernare. Şi am respectat ceea ce legea conţine în momentul de faţă. De asemenea, ştiu că ministrul Sănătăţii a impus o restricţionare, astfel încât din banii care se duc sau se adună pe sănătate pe judeţe, 70% să rămână acolo şi restul să se redistribuie, într-o formă sau alta, pe diverse programe.
Probabil că mai trebuie lucrat la acest capitol pentru a asigura că banii care, repet, sunt mai mulţi decât erau în perioada 2004 – 2006, se distribuie corect şi eficient. Şi, în primul rând, trebuie să ne gândim la utilizarea genericelor şi la impunerea acelor filtre după eliminarea plafonului de la farmacii care să ne asigure că nu se dau reţete duble, nu se plătesc facturi care nu sunt corecte şi licitaţiile sunt electronice şi făcute la nivel naţional pe programe.

Reporter: Consideraţi că domnul Cseke ar putea să-l facă pe ministrul de finanţe să revină asupra sumelor pe care le alocă ministerului?

Emil Boc: Aţi auzit explicaţiile noastre cu privire la rectificare. Prioritatea majoră la rectificare a fost dată de necesitatea de a continua creşterea economică a ţării. Dacă nu vom avea creştere economică, nu vom avea bani nici pentru sănătate, nici pentru pensii, nici pentru salarii. Deci prima prioritate este dezvoltarea. De asemenea, am acordat resursele necesare funcţionării sănătăţii, 300 de milioane lei direct alocate, 150 de milioane lei se află în fondul de rezervă şi când primele măsuri se vor adopta, vor fi alocaţi ministerului banii care, repet, sunt în fondul de rezervă. Am mai aprobat 1,6 miliarde lei credite de angajament care nu sunt bani fictivi, sunt bani care pot sta la baza activităţii Casei şi a ministerului pentru a contracta medicamente. Vor fi plătite aceste resurse financiare pe credite de angajament, urmând ca în luna octombrie, când va fi probabil cea de a doua rectificare din acest an, să alocăm resurse suplimentare pentru toate ministerele, inclusiv pentru sănătate.

Reporter: Au căzut bursele în Statele Unite şi în Europa sunt probleme, ce facem dacă se întoarce criza?

Emil Boc: De aceea am spus şi repet în permanenţă, precauţie, moderaţie şi echilibru. Nu avem timp şi nu avem voie să facem la niciun fel de exces populist, la niciun fel de cheltuială bugetară nesăbuită. România are o situaţie un pic mai bună în comparaţie cu alte ţări din UE pentru că am făcut în 2010 ceea ce alţii nu au făcut. Dar crizele economico-financiare globale ne pot afecta în continuare şi pe noi. Dacă America a ajuns la 12 ore să fie în pericol de a nu putea plăti pensiile, vă daţi seama că România, cu o economie incomparabil mai slabă decât cea a Americii, poate avea mari probleme dacă se accentuează criza datoriilor în UE sau în alte părţi ale lumii. Avem o şansă, repet, doar dacă rămânem, precauţi şi moderaţi.

Reporter: Astăzi nu trebuiau să vină miniştrii cu situaţia aceea privind descentralizarea deconcentratelor?

Emil Boc: Comunicată în scris până la ora 14:00. Este la mine la cabinet şi urmează ca în luna septembrie să adoptăm actele normative pe baza propunerilor formulate de miniştri.(…)

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 05.08.2011

Posted in De Oras | Leave a comment

Declaraţiile primului-ministru Emil Boc cu prilejul finalizării implementării proiectului „Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din România în vederea sprijinirii copiilor cu dizabilităţi în cadrul propriilor familii”

GUVERNUL ROMANIEI

Emil Boc: Aş vrea să vă prezentăm finalizarea unui proiect important la Ministerul Muncii. Colegii vă vor da câteva detalii, urmând ca, ulterior, specialiştii să vă răspundă la întrebări.
Este vorba, în primul rând, despre finalizarea de către Ministerul Muncii a proiectului intitulat „Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din România în vederea sprijinirii copiilor cu dizabilităţi în cadrul propriilor familii”.
Fac precizarea că finanţarea acestui proiect s-a făcut prin mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, prin finanţarea de către Guvernele Islandei, Principatului Liechteinstein şi Norvegiei şi este un proiect în afara fondurilor europene tradiţionale. Bugetul total al Proiectului a fost de 2,9 milioane de euro, sumă în care a fost inclusă şi contribuţia naţională de 15%. Proiectul s-a derulat pe parcursul a 13 luni: martie 2010-aprilie 2011.
Eu salut acest proiect din perspectiva faptului că vine şi răspunde unei nevoi acute a societăţii româneşti, răspunde interesului pe care trebuie să-l acordăm copiilor cu dizabilităţi şi familiilor acestora. Este un proiect care vine să ofere şi să aducă un ajutor în plus copiilor şi familiilor care se află în această situaţie şi pentru asta îi apreciez pe cei care au făcut posibil acest proiect şi implementarea lui. El s-a implementat în 20 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, şi a constat, în esenţă, în două obiective fundamentale. Un obiectiv a fost acela de a crea 20 de echipe mobile pluridisciplinare, care au avut şi vor avea o legătură directă cu copiii care au dizabilităţi şi cu familiile acestora. În acest sens, echipele mobile pluridisciplinare sunt compuse din logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, medic psihiatru, educator specializat, asistent social, adică o echipă mixtă care are la dispoziţie, pe de o parte, o infrastructură formată din maşini adaptate specificului unui asemenea proiect, care să permită copiilor care au probleme în diverse domenii, fie că e vorba despre logopedie sau de alte aspecte care ţin de persoane cu dizabilităţi şi care să permită nu numai copiilor, ci şi familiilor sprijinul necesar pentru a se descurca mai uşor şi a îmbunătăţi situaţia copiilor cu dizabilităţi. Aceste judeţe despre care am vorbit sunt: Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Sălaj, Satu-Mare, Vaslui şi municipiul Bucureşti – sectoarele 4 şi 6. Proiectul s-a derulat prin intermediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului de la nivelul fiecărui judeţ, acolo unde sunt alcătuite aceste echipe mixte pluridisciplicare care au participat şi vor participa în continuare la sprijinirea copiilor.
Un al doilea scop al programului a vizat formarea unor categorii de personal care prin natura profesiei interacţionează cu această categorie de copii. Pe de altă parte, cei care lucrează încă de la naştere cu copiii – şi avem aici în vedere personalul medical din secţiile de obstetrică-ginecologie sau de pediatrie – pentru a identifica încă din fază incipientă unele probleme ce ţin de o problemă de dizabilitate sau de un lucru care poate fi îmbunătăţit, continuând cu personalul didactic din grădiniţe, din şcoli gimnaziale, membrii comisiilor de evaluare continuă a persoanelor din învăţământ. Astfel, pe toate palierele să pregătim personalul de specialitate pentru a preveni, a ajuta şi a rezolva problemele persoanelor cu dizabilităţi.
Acestea au fost cele două scopuri: echipele mixte pluridisciplinare, respectiv 20 de echipe mobile, cu dotarea aferentă – mă refer la maşinile dotate corespunzător pentru a putea asigura primirea şi desfăşurarea unui cadru de tratare sau de analiză a problemelor respective, la care se adaugă cel de-al doilea scop, respectiv pregătirea categoriilor de personal pentru cei care supraveghează încă din faza incipientă copiii care au probleme.
Acum, se pune întrebarea, ce se întâmplă după? Proiectul s-a finalizat la sfârşitul lunii aprilie. El îşi va continua viabilitatea prin intermediul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului de la nivelul consiliilor judeţene de care aparţin şi vor sprijini, în continuare, atât familiile cât şi copiii cu probleme de acest fel. Cu alte cuvinte, a fost un sprijin binevenit, îl salutăm şi, în acelaşi timp va aduce un plus de eficienţă, de abordare a unor asemenea probleme în comunităţile locale, atât în ceea ce priveşte copiii, cât şi familiile de care aparţin. În consecinţă, prin colaborarea cu autorităţile locale, va merge mai departe în vederea asigurării resurselor necesare pentru implementarea acestui proiect.
Încă o dată salut implicarea acestor judeţe şi a Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. Apreciez efortul pe care specialiştii în domeniu l-au făcut şi cred că îşi merită recunoaşterea profesională pentru că au făcut lucruri extrem de delicate. (…) Facem ceea ce trebuie, îi ajutăm pe cei care sunt cu adevărat în nevoie, acolo trebuie să meargă sprijinul statului. Aici este nevoie de intervenţia noastră mai mult decât oricând. (…)
Cam atât am vrut să subliniez în prezentarea acestui proiect, este un proiect greu, se afla în derulare. În concluzie, apreciez efortul pe care colegii mei din minister şi din judeţe l-au făcut şi sunt convins că îl vor duce mai departe.
Reporter: Câţi copii cu handicap sunt în România?
Emil Boc: În jur de 81.000.
Reporter: Câţi vor beneficia de acest proiect?
Emil Boc: Sunt cei din cele 20 judeţe. În jur de 50 în fiecare judeţ, înmulţit cu 20, aveţi aprecierea necesară.
Reporter: Pentru că aţi spus că sunt mulţi beneficiari de prestaţii sociale în România care au vilă şi maşină…
Emil Boc: Eu vorbesc de prestaţii sociale fără acoperire. Sunt oameni care au nevoie şi trebuie să beneficieze de prestaţii sociale. Mâine o să vă prezentăm într-o conferinţă de presă şi o sinteză a verificărilor pe care le-am făcut în teren atât pe pensii cât şi cu privire la ajutoare sociale care nu aveau acoperire.
Reporter: Vă veţi asuma răspunderea pe Legea asistenţei sociale?
Emil Boc: Întâi ea trebuie finalizată şi nu avem în vedere procedura de asumare. Această lege este în procedură de avizare şi urmează să fie discutată la nivel guvernamental. Deocamdată nu a fost discutată în guvern Legea respectivă.
Reporter: Astăzi au avut loc controale cu poliţiştii jandarmi, nu a fost găsit niciun muncitor?
Emil Boc: Am toate datele controalelor de ieri şi cred că informaţia dvs este incorectă.
Reporter: Este vorba de controale efectuate astăzi, în Bucureşti.
Emil Boc: Ziua nu s-a încheiat. Mâine o să vă prezentăm în conferinţă de presă câteva date din ultimele zile.
Reporter: La ce vă aşteptaţi după prima lună, dvs ca şi ministru şi ca şi premier?
Emil Boc: Scopul nostru este să avem mai multe contracte de muncă. Acesta este scopul principal al noului Cod al Muncii. Sper că tot mai mulţi au înţeles că nu mai merge cu munca la negru şi contractul de muncă este soluţia pentru cel care lucrează. Cei care vor continua să menţină diverse practici, vor fi sancţionaţi şi vor suporta rigorile legii.
Reporter: Azi, România a anunţat amplasarea scutului anti-rachetă. Avem de ce să ne îngrijorăm?
Emil Boc: Cred că România beneficiază astăzi de cele mai consistente garanţii de securitate din istoria sa şi acest lucru reprezintă partea cea mai importantă din amplasarea în România a acestui scut. România are garanţiile de securitate pe care nu le-a avut poate niciodată în istorie. Acest lucru vreau să-l subliniez.
Reporter: Ce înseamnă acest lucru?
Emil Boc: Fiind partener NATO şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii, prin implicarea în acest proiect, România are garanţiile de securitate asigurate, garanţii pe care nu le-a avut în decursul istoriei
Reporter: Ce înseamnă ca şi costuri?
Emil Boc: Costurile, aşa cum s-a precizat, sunt suportate în principal de partenerii externi.
Reporter: Aveţi o sumă?
Emil Boc: Aceste date vor fi comunicate, deocamdată a fost semnată decizia.
Reporter: După data de 14 mai am înţeles că vom avea un ministru al muncii.
Emil Boc: Decizia a fost luată ieri în cadrul Biroului Politic Naţional al PDL. Dacă aveţi întrebări legate de acest proiect. Vă răspund şi la celelalte întrebări, dar mă interesează dacă aici aveţi pentru că sunt alături de noi specialişti în domeniu şi e bine să ştiţi că, în această ţară, mai sunt şi oameni care pun suflet pentru a salva vieţi, pentru a îndrepta problemele unor copii cu dizabilităţi sau pentru a preveni dezvoltarea unor dizabilităţi, iar acest lucru trebuie apreciat.
Reporter: Ce face exact o astfel de echipă? Şi doi: spuneaţi că acest proiect va continua. Va fi proiectul şi dezvoltat, vor fi dezvoltate mai multe echipe?
Emil Boc: Cele 20 echipe care au fost create pentru acest proiect îşi vor continua activitatea, iar dotarea care s-a realizat prin program va fi continuată şi va fi dusă de către direcţiile de protecţie şi asistenţă socială a copilului, iar ceea ce s-a început şi a funcţionat bine se va menţine în cele 20 de judeţe, conform obligaţiilor pe care România şi le-a asumat atunci când a acceptat finanţarea unui asemenea proiect.
Reporter: Prezenţa dvs nu era anunţată astăzi aici.
Emil Boc: Sunt ministru, pot să fiu oriunde şi oricând. Nu cred că e nevoie să spun că sunt în Ministerul Muncii.
Reporter: Vreau să ştiu dacă există şi o altă motivaţie pentru care sunteţi azi aici, pentru că, dincolo de faptul că sunteţi ministru, este un subiect foarte social.
Emil Boc: Ţine de profilul ministerului şi este firesc să fiu partener. Nu sunt în minister doar ca să intru şi să ies din clădire. Sunt ministru ca să mă implic în problemele pe care le avem, să le rezolvăm împreună cu partenerii şi colegii noştri, şi împreună să luăm deciziile aferente. Astăzi este vorba de un proiect important care pleacă mai departe într-o altă formă după ce s-a finalizat un proiect de succes.
Reporter: Până pe 14 mai ce obiective mai aveţi, d-le ministru?
Emil Boc: Mâine avem conferinţă de presă şi discutăm şi alte aspecte ale ministerului în detaliu. Le ştiţi foarte bine: reglementarea Codului Muncii, a legii Dialogului social – dacă mâine, sau când urmează decizia CCR, să se pronunţe şi sper să fie o decizie corectă; nu în ultimul rând, problemele legate de pensii, de şomaj, asistenţă socială, şi finalizarea Legii asistenţei sociale ca un obiectiv pe care îl avem de îndeplinit. Nu în ultimul rând, continuarea acestei politici de a-i sprijini cu adevărat pe cei care sunt în nevoi şi de a-i trimite la muncă pe cei care au beneficiat de ajutoare sociale ilegal.
Reporter: /…/?
Emil Boc: Aşa este acordul pe care l-am încheiat: este un acord fără bani.
Reporter: Ne descurcăm fără FMI?
Emil Boc: După cum vedeţi, noul acord nu conţine sume de bani care să fie atrase de România. Este un acord de tip preventiv. O să-i rog pe colegii mei să vă răspundă şi la celelalte întrebări tehnice pe care le aveţi. Vă mulţumesc!

Posted in De Oras | 3 Comments

Cum instalăm camere de supraveghere, cabluri și conectică

În acest articol tratăm instalarea sistemelor de supraveghere la nivel de conectică și cablare.  

Pentru a conecta o cameră de supraveghere la un monitor sau sistem DVR avem nevoi de un cablu Plug and Play pre mufate (PnP) sau cablu coaxial RG59 și cablu de alimentare 2×0,5mm(2×0,75mm pentru distanțe mai mari). În cele mai multe cazuri camerele sunt alimentate la 12 V cc și mai rar la 24 V ac sau 220 V ac. Camerele de supraveghere alimentate la 12 Vcc și 24 Vac sunt furnizate de producător fără alimentator, exceptând camerele IP sau fără fir care sunt furnizate cu alimentatoare, iar camerele alimentate la 220 Vac nu necesită alimentator.  Cablurile PnP sunt furnizate în dimensiuni standard de 10, 25, 50 metri, echipate cu conectori video și de alimentare premontați. Acest tip de cablu nu este recomandat pentru distanțe mai mari de 10 metri, la distanțe mai mari trebuie sa utilizăm cablu RG59. Conectorii video sunt de tip RCA  și necesită adaptor RCA-BNC pentru a se putea conecta la ieșirea de la camera de supraveghere de tip BNC identica cu intrarea video de la DVR. Fiecare cameră de supraveghere are nevoie de cablu video individual nu se instaleaza cablul pentru semnal video în legături paralele sau serie. Alimentarea camerelor de suparveghere cu tensiune de alimentare identică se poate face și cu legături paralele dar respectând polaritate de alimentare plus/ minus

Posted in De Oras | Tagged , , | 10 Comments

CMOS sau CCD

Camere de supraveghere pentru intersectie sau familia ta, camere de supraveghere pentru toate tipurile de sisteme de supraveghere si magazine de protejat video. Supraveghere cu sau fara fir pentru uz personal, industrial sau comercial, de exterior sau interior, dotate cu infrarosu sau day&night, camere cu receptor CMOS sau CCD. Camera de supraveghere se alege in functie de domeniul de aplicatie, lentilele fiind un element important atunci cand alcatuim un sistem de supraveghere. Lentila cu unghi mare de deschidere cuprinde o arie mare dar cu dezavantajul lipsei de claritate si definitie in imagini, lucru opus pentru o lentile ce ne aduce in ecran o imagine cu deschidere mica dar mai apropiata. Tot in favoarea rezolutiei imaginilor inregistrate pe DVR “ Digital Video Recorder “ trebuie sa alegem camere de supraveghere cu rezolutie mare dar nu trebuie sa neglijam nici calitate inregistrari pe DVR unde trebuie sa folosim o rezolutie corespunzatoare cu ce a camere supraveghere, pentru un CCD Sony de 700 linii, rezolutie la inregistrare D1 este insuficienta. Acolo unde este nevoie de supraveghere video, si se foloseste un camere de supraveghere economic rezultatul este pe masura. La supraveghere pentru un spatiu mediu de vanzare, daca acoperim cu 4 camere de supraveghere toate cele 4 unghiuri principale se va inregistra activitatea si persoanele in general din magazin. Dar pentru a avea dovada necesara in cazul unui eveniment de furt imaginile sunt putin utile, daca infractorul este client ocazional atunci imaginile nu sunt suficient de bune pentru reda fizionomia subiectului pana acolo unde sa-l putem identifica. In cazul fericit cand paguba este provocata de un angajat sau un cerc de cunoscuti sansele sunt mari de identifica persoana in cauza. In acesti context este foarte important sa folosim sistem de supraveghere video cu imagini de rezolutie mare pentru punctele importante gen intrare sau iesire, casa de marcat, receptia marfa, pentru a identifica usor persoanain cauza, banii incasati, marfa livrata sau ridicata.
cauza, banii incasati, marfa livrata sau ridicata

Posted in De Oras | Tagged , , , | Leave a comment

Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc

Tema: Vineri, 15 aprilie 2011
Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la semnarea contractului pentru construcţia depoului şi staţiei Valea Ialomiţei de pe Magistrala 5 de metrou

GUVERNUL ROMANIEI

Dragi colegi,
Aici la Transporturi se simte poate mai bine ca oriunde ce înseamnă viaţa de Executiv şi necesitatea ca fiecare minut din zi să fie utilizat cu eficienţă. În primul rând, ca şi introducere, vreau să apreciez efortul pe care Ministerul Transporturilor l-a făcut şi îl face pentru absorbţia fondurilor europene, pe de o parte. Practic a repus România pe roate în materia absorbţiei de fonduri europene pe componenta Transport. Acest lucru se poate vedea şi din licitaţiile care se derulează astăzi pe Coridorul 4, cât şi invitaţiile care urmează să fie finalizate pe ceea ce înseamnă infrastructura CFR. Dar, pe lângă această componentă care a fost relansată de Ministerul Transporturilor, apreciez că proiecte importante pe care Guvernul le-a aprobat, cum este acest proiect pentru Bucureşti, pe bani de la buget şi de la BEI, proporţie 50%-50%, practic pleacă la drum. Am aprobat, prima dată prin memorandum, acest proiect de metrou Drumul Taberei – Universitate, şi acum sunt mai bucuros ca oricând să văd că aceste proiecte aprobate prind viaţă şi se materializează în contracte semnate. Nu în ultimul rând, aş vrea să mai spun ceva despre Bucureşti. Capitala a fost, este şi rămâne un obiectiv strategic important pentru Guvernul României din toate punctele de vedere. Guvernul investeşte nu numai în susţinerea stadionului naţional „Lia Manoliu”, unde după cum ştiţi anul trecut am dat un sprijin de 35 milioane de euro, dar susţine şi infrastructura de transport, iar extinderea reţelei de metrou este o prioritate pentru Guvernul României. Acest proiect va fi finanţat de către Guvern şi va avea în Ministerul Transporturilor susţinerea necesară pentru a-l implementa. Pentru că o capitală europeană nu poate să funcţioneze fără un metrou care să se ridice la standarde europene. Nu în ultimul rând mai fac precizarea că ceea ce se întâmplă astăzi aici face parte din ceea ce Guvernul a stabilit ca prioritate în România: susţinerea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Astăzi mai aveţi o dovadă a faptului că acest program de reformă din ultimii doi ani îşi arată roadele. În ultimă instanţă, care a fost esenţa programului de reformă? Pe de o parte a fost obiectivul de a salva România de la colaps economic şi a aduce ţara pe stabilitate economică şi pregătirea creşterii aşa cum se arată în momentul de faţă, obiectiv care este în realizare, şi în al doilea rând – de a direcţiona mai mulţi bani în România pentru investiţii şi locuri de muncă. Iar acest lucru se poate observa pentru că anul acesta, în 2011, avem 35 de miliarde de lei, faţă de 33 miliarde cât am avut în 2010, iar în 2012 vom avea 45 de miliarde de lei. Asta înseamnă, în ultimă instanţă, dezvoltare şi să-ţi pese de viitorul acestei ţări: să cheltuieşti cât produci, pe de o parte, iar ce înseamnă deficit să-l duci pe infrastructură şi pe dezvoltare. Dacă această politică ar fi fost în 2007 şi 2008, vă asigur că România avea şi alt număr de kilometri de autostradă şi avea şi alte componente modernizate. Acum, păşim practic pe calea unei dezvoltări economice sănătoase, cu ceea ce înseamnă alocarea de resurse financiare într-o manieră corectă: în primul rând dezvoltare, investiţii, locuri de muncă, pentru că ele aduc impozite şi taxe plătite la buget, din care putem să plătim salarii, pensii în România. Încă o dată îi felicit pe colegii de la Ministerul Transporturilor pentru relansarea programelor europene, pe de o parte, dar şi pentru susţinerea celorlalte proiecte de infrastructură, proiecte importante pentru această ţară. Mulţumesc, spor la treabă şi ne vedem şi în teren atunci când lucrurile se derulează. Vă mulţumesc mult.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 15.04.2011

Posted in De Oras | Leave a comment

Primul-ministru Emil Boc a vizitat, şantierul Autostrăzii Deva-Orăştie, respectiv şantierul DN7 km 369 şi şantierul Turdaş

Primul-ministru Emil Boc a vizitat, astăzi, şantierul Autostrăzii Deva-Orăştie, respectiv şantierul DN7 km 369 şi şantierul Turdaş

Vizita premierului Emil Boc la lucrările Autostrăzii Deva-Orăştie
Vezi galeria

Vizita premierului Emil Boc la lucrările Autostrăzii Deva-Orăştie
Emil Boc: Spun două lucruri: se demonstrează faptul că în acest moment ministerul Transporturilor este, aşa cum a promis, un minister al faptelor şi lucrările la autostradă, pe care le-a promis, se pun în practică exact în termenul stabilit. Acesta este un exemplu: Autostrada Deva-Orăştie. În al doilea rând, vreau să o felicit pe doamna ministru pentru că a reuşit să salveze, practic, 108 milioane euro, bani europeni din Programul ISPA. Pe această cale am salvat ca aceşti bani să fie puşi de la bugetul de stat, pentru că oricum, în acest proiect, încă 69 de milioane de euro vin de la bugetul de stat. Şi, dacă nu se salva Programul ISPA, riscam să punem acei bani tot de la bugetul de stat. Deci pentru asta trebuie apreciat efortul ministrului şi al ministerului.
În al treilea rând, acum suntem în licitaţie şi în execuţie, practic, cu tot Coridorul IV. Asta înseamnă că, în sfârşit, vom avea finalizat în timp acest important traseu de autostradă din România. Avem o singură excepţie aici, Sibiu – Piteşti, unde nu avem în acest moment finanţarea asigurată, nici pe fonduri naţionale, nici pe fonduri europene, iar provocarea cea mai importantă acum pentru ministerul Transporturilor, este să pregătească, fie în concesiune, fie în parteneriat public – privat, cele două lucrări majore – Comarnic-Braşov şi Sibiu – Piteşti, care să întregească, practic, sistemul de autostrăzi din România.
Aceste autostrăzi care astăzi sunt în derulare, pe de o parte ne ajută să ne îndeplinim obiectivul de creştere economică şi să avem mai multe locuri de muncă şi investiţii în ţară. Ce se întâmplă astăzi aici este o dovadă bună că ceea ce se promite se respectă. De puţine ori am auzit-o pe doamna ministru să laude vreun constructor, să spună lucruri bune despre constructori aici în România, aici am auzit lucruri bune şi am încredere în cuvântul ministrului şi, până la proba contrarie, şi eu am încredere în concernul care a câştigat licitaţia. Cert este că avem nişte termene foarte precise şi un grafic foarte clar de lucrări, ceea ce înseamnă august 2012 – primul tronson finalizat, şi februarie 2013 – întreaga Autostradă Deva-Orăştie încheiată, pe care să se poată circula.
Vom face o evaluare periodică a lucrărilor şi vom începe plata avansurilor conform legii, dar bani suplimentari nu vor fi alocaţi, dacă nu se respectă graficul de lucrări, potrivit celor asumate în contract.
În concluzie, este un semn bun că astăzi plecăm la drum cu Autostrada Deva-Orăştie şi, pe de altă parte, întregim numărul de kilometri de autostradă din România.
Reporter: Referitor la candidatura domnului Paleologul la preşedinţia PDL?
Emil Boc: Despre politică vorbim la Bucureşti, la partid, acum avem alte probleme.
Reporter: Cum comentaţi vis-a-vis de comasarea spitalelor?
Emil Boc: Despre programul de restructurare a spitalelor s-a ştiut şi s-a anunţat de ministerul Sănătăţii încă din luna februarie şi el vizează, pe de o parte, asigurarea funcţionării unor spitale care rămân în exerciţiu cu linii spitaliceşti care să facă faţă la provocările pe care le au bolnavii şi acest proces de reformă trebuie dus până la capăt.
Reporter: De ce nu s-a comunicat mai mult că se închid spitalele?
Emil Boc: La aceste întrebări vă răspunde ministrul Sănătăţii şi Comisia care a făcut o expertiza tuturor spitalelor din România. Eu pot doar să vă spun că am cerut, pentru fiecare spital care a fost propus spre închidere, o notă de fundamentare pe care ministerul Sănătăţii ne-a prezentat-o. Şi, în esenţă, dacă spitalele nu au două linii de gardă, înseamnă că, practic, acolo degeaba mergi, că nu poţi să fii salvat dacă îţi e în pericol viaţa. Cele două exemple de la Constanţa şi de la Vâlcea ne-au arătat faptul că şi în situaţia în care centrul de sănătate sau spitalul erau în funcţiune, nu puteau fi salvate cele două vieţi, pentru că nu aveau nici aparatura necesară, nici liniile de gardă, nici specialiştii, ca să salvezi un om care are un atac cerebral sau să faci o intervenţie chirurgicală pe inimă şi să pui un stent.
Cu alte cuvinte, această reformă este necesară, trebuie făcută, pentru a creşte calitatea serviciilor medicale în România şi pentru a fi siguri că atunci când mergi într-un spital îţi este salvată viaţa. Eu înţeleg nemulţumirile oamenilor. Ştiţi bine, le înţeleg, aşa cum am înţeles nemulţumirile oamenilor când a fost vorba de unele reduceri salariale. Acele lucruri au fost făcute pentru că a încerca să salvăm ţara de la colapsul economic. Şi acum dacă vrem servicii medicale mai bune, dacă vrem să avem spitale mai performante, trebuie să ne restrângem la acelea care pot. Şi nu la cele care desfăşoară o activitate doar pentru a fi menţinute.
Reporter: Se vorbeşte despre creşterea numărului de ambulanţe pentru acele zone unde sunt închise spitale?
Emil Boc: Toate aceste lucruri fac parte din programul iniţial. Toate aceste lucruri au fost puse în plan şi precizate structurilor de resort. Adevărul este că nu s-a crezut că ministerul Sănătăţii va merge până la capăt cu această reformă. De aceea, lucrurile s-au tot amânat, pentru că nu au crezut că vor duce la bun sfârşit programul de reformă pe care l-au anunţat. Eu cred că el trebuie finalizat. Eu cred că avem nevoie de spitale performante în care să fie salvate cu adevărat vieţile oamenilor. Tot personalul este redistribuit potrivit legii. Cu alte cuvinte, cei care optează pentru redistribuire au locul asigurat în sistem. Deja prima etapă a fost încheiată. Acum este etapa a doua în zonele limitrofe sau în judeţele limitrofe şi va fi a treia etapă la nivel naţional, pentru ca tot personalul medical să îşi poată păstra locul de muncă. Şi acest lucru merge mai departe.
Reporter: Avem exemple de persoane din sistem care au rămas pe drumuri.
Emil Boc: Eu vorbesc de personalul medical pe care ministerul Sănătăţii l-a pus la dispoziţie.

***
Declaraţii susţinute de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, pe şantierul Autostrăzii Deva-Orăştie

Anca Boagiu: Din punctul de vedere al ministerului Transporturilor este un proiect extrem de important, practic este primul proiect mare pe Coridorul IV Paneuropean. Finanţarea, aşa cum aţi auzit, este făcută din fonduri care provin din finanţare ISPA. Este un proiect care se va executa cel mai târziu la începutul anului 2013, dar eu am convingerea că echipa de constructori care se află aici ne va arăta că se poate lucra şi mai repede, şi mai bine decât s-a întâmplat, până în prezent, în România. Ca element de continuitate pot să vă anunţ că probabil săptămâna viitoare, vom putea spune cine sunt câştigătorii pe loturile celelalte, care au fost licitate pe cei 220 de km din Coridorului IV Paneuropean. Putem spune, de astăzi, că au început construcţiile pe Coridorului IV, ceea ce v-am promis că se va întâmpla, în construcţia de autostrăzi. Eu nu pot decât să le urez succes celor de la Straco şi Strabag şi să îi asigur de susţinerea noastră, atâta vreme cât vor respecta graficele şi condiţiile contractuale, pe care şi le-au asumat la semnarea contractului.
Reporter: Ce lucrări deosebite vor fi realizate pe acest tronson?
Anca Boagiu: Din punctul nostru de vedere cel mai important este podul de peste râul Mureş, este cel mai marecare se construieşte, după cunoştinţele mele, în acest moment, în România. Dar toate lucrările sunt complexe şi sunt importante. Ei deja s-au organizat foarte bine, au şantier, staţiile de asfalt, staţiile de betoane, şi-au pregătit materiale de construcţii, deci aşteptările noastre sunt pozitive în ceea ce priveşte respectarea termenelor pe acest proiect. Mai mult decât atât, pot să vă spun că e un proiect care a depins foarte mult de acţiunea ministerului Transporturilor pe care am făcut-o anul trecut, şi anume, aceea de a evita ca România să aibă corecţii financiare pe programele ISPA. Semnarea lui şi realizarea lui, în timp, înseamnă o economie la bugetul statului român, de un miliard de euro.
Reporter: Din ce moment putem considera demararea lucrărilor la acest tronson?
Anca Boagiu: Din momentul în care ei au primit ordinul de începere, în martie, s-au organizat, cred că de astăzi se poate considera că au demarat.
Reporter: Vor mai fi întârzieri din cauza descărcărilor arheologice?
Anca Boagiu: Pe acest tronson, nu, pentru că noi am schimbat clauzele şi condiţiile de lucru, în momentul în care avem descărcări arheologice, se deschide un nou front de lucru, astfel încât să se facă descărcarea arheologică. Şi mai mult decât atât, ţinând cont de experienţele destul de neplăcute pe care le-am avut pe contractele anterioare, acum avem o echipă de arheologi care lucrează pentru CNADR, astfel încât să îngrădim procesul de descărcare arheologică şi să nu mai întârzie lucrările.
Reporter: Am înţeles că săptămâna viitoare daţi drumul la avnsuri. Ce înseamnă acest lucru, din punct de vedere financiar?
Anca Boagiu: Conform contractelor, toate companiile pot să primească şi primesc, este clauză contractuală, 10-15% avans pentru pregătirea şantierului. Ceea ce înseamnă achiziţionarea de materiale de construcţii, organizare de şantier ş.a.m.d. Ei fiind finanţaţi din ISPA a durat puţin mai mult pentru că s-au modificat procedurile între timp, dar săptămâna viitoare îşi vor primi şi banii de avans, ceea ce înseamnă că au toate condiţiile, şi se vede că le au, chiar dacă nu au primit avans, s-au organizat.
Reporter: Ce se întâmplă cu contractul cu … ?
Anca Boagiu: Ce legătură are cu acest proiect?
Reporter: Era vorba de nişte lucrări pe care le făceau pe toată porţiunea până la Sibiu.
Anca Boagiu: Nu ştiu să vă răspund acum la această întrebare. Nu ştiu despre ce este vorba.
Reporter: Ştiţi cumva, pe tronsonul de la Cernavodă, firma Astaldi a anunţat că renunţă la lucrări?
Anca Boagiu: Nu a anunţat că renunţă, noi am anunţat că o să renunţăm la serviciile ei, pentru că, repet a nu ştiu câta oară zilele acestea, nu ne rugăm de nimeni să vină să lucreze în România. Dacă cineva îşi poate imagina că, fiind sau considerându-se o firmă serioasă, poţi să vii doar ca să faci solicitări suplimentare de bani şi extensii de timp, fără să aduci la timp lucrările, se înşeală. Regulile s-au schimbat, obiceiurile proaste cu care au fost învăţaţi nu mai există şi atunci dacă vor să lucreze, în România, sunt bineveniţi. Întotdeauna vom fi dornici de parteneri serioşi, parteneri care să realizeze la timp lucrările.
Reporter: Sunt întârziate mult, acolo, lucrările?
Anca Boagiu: Nici măcar nu sunt demarate.
Reporter: Baza de producţie de aici, poate să funcţioneze şi fără aviz de mediu?
Anca Boagiu: Nimic nu poate să funcţioneze fără avizele necesare.
Reporter: Nu are aviz de mediu.
Anca Boagiu: Întrebaţi-l pe constructor. E un detaliu pe care nu cred că trebuie să vi-l dea chiar ministrul. Eu fac politică, mă asigur că există finanţarea necesară şi mai departe, compania şi constructorii duc la îndeplinire ceea ce este de dus. Dacă aveţi această informaţie, întrebaţi-i. Să vă răspundă.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 09.04.2011

Posted in De Oras, Utile | 5 Comments

Executivul a adoptat unele măsuri privind eficientizarea sistemului sanitar

Executivul a adoptat unele măsuri privind eficientizarea sistemului sanitar

Attila Cseke, ministrul SănătăţiiExecutivul a adoptat astăzi Hotărârea de Guvern pentru aprobarea raportului analizei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor unităţi sanitare şi Hotărârea de Guvern privind desfiinţarea unor unităţi sanitare publice cu paturi din subordinea autorităţilor publice locale, a anunţat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, la finalul şedinţei de astăzi.

Măsurile, necesare în vederea eficientizării structurilor spitaliceşti din România, au fost elaborate ca urmare a activităţii Comisiei de analiză de la nivelul Ministerului Sănătăţii, care a colaborat cu specialiştii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Astfel, a fost stabilită o metodologie şi mai multe criterii pentru desemnarea unităţilor sanitare care urmează să nu mai primească finanţare prin CNAS. „Pe baza analizei Comisiei şi a criteriilor elaborate, s-au propus 67 de unităţi sanitare publice cu paturi, cu care casele de asigurări de sănătate nu vor încheia contracte de furnizare de servicii medicale, începând cu 1 aprilie 2011. Este un termen pe care l-am anunţat acum două luni de zile. Este un termen cunoscut”, a afirmat Cseke Attila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că din cele 67 de unităţi selectate, 15 unităţi sanitare nu au în prezent nicio linie de gardă, 10 sunt spitale cu specific de boli cronice, care nu au prin structură nicio linie de gardă, o unitate are două linii de gardă, iar 41 de spitale au o singură linie de gardă, ceea ce înseamnă că medicul de gardă nu poate răspunde solicitărilor pacienţilor cu alte afecţiuni decât specializarea sa, fiind nevoit să transfere pacienţii la alte unităţi.

Ministrul Cseke Attila a ţinut să precizeze că deciziile luate astăzi respectă criteriul teritorialităţii de acoperire a serviciilor medicale: „Toate spitalele propuse pe această listă sunt situate în maxim 45-50 km de alte unităţi sanitare publice importante din judeţul respectiv”.

În ceea ce priveşte personalul celor 67 de unităţi sanitare – 670 de medici şi 2043 de asistenţi medicali – ministrul Sănătăţii a declarat că acesta „poate fi preluat integral în cadrul căminelor de persoane vârstnice care se înfiinţează dacă autoritatea locală doreşte acest lucru şi care poate fi finanţat chiar de mâine din programul derulat prin Ministerul Muncii. În cazul în care autorităţile nu doresc acest lucru, personalul va fi redistribuit în cadrul sistemului sanitar românesc, în trei etape. Există o procedură cunoscută, publicată prin Ordin de ministru în Monitorul Oficial: prima etapă – redistribuire în cadrul judeţului respectiv; a doua etapă – redistribuire în judeţele limitrofe şi a treia etapă – redistribuire la nivel naţional”.

Ministrul Sănătăţii a precizat că unităţile desfiinţate astăzi au mai multe posibilităţi de reorganizare. ”În primul rând este vorba de acel programul guvernamental de finanţare de cămine de bătrâni – primul program de acest gen din ultimii 20 de ani; de asemenea, există legislaţie pentru funcţionarea în continuare a unor unităţi ca şi centre de permanenţă cu medici de familie, care se finanţează din bugetul Ministerului Sănătăţii prin transfer către CNAS; sau cabinete medicale de specialitate pe baza legislaţiei existente din 1998”, a afirmat Cseke Attila.

Cseke Attila a mai declarat că în localităţile Ocna Mureş (AB), Sântana (AR), Mozăceni (AG), Truşeşti (BT), Mociu (CJ), Solca (SV) vor fi redistribuite pentru cel puţin 3 luni de zile, 24 de ore din 24, 6 echipaje de urgenţă pentru a asigura intervenţiile de urgenţă. În aceste zone nu există staţii de ambulanţă sau staţii SMURD pentru a asigura asistenţa medicală de urgenţă. De asemenea, sunt 6 centre de primiri urgenţe în spitalele din localităţile Târgu Frumos (IS), Sântana (AR), Titu (DB), Sărmaşu (MS), Bicaz (NT), Buziaş (TM), unde Ministerul Sănătăţii analizează posibilitatea preluării finanţării, astfel încât să fie continuată activitatea medicală în aceste centre.

Cu privire la derularea Programului guvernamental de cămine de bătrâni, ministrul Sănătăţii a afirmat că Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern de desfiinţare a unităţilor sanitare pentru care autorităţile locale au optat pentru accesarea programului Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice. Este vorba despre Spitalul Comunal Vintilă Vodă (Buzău), Spitalul de Boli Cronice Bocşa (Caraş Severin), Spitalul Orăşenesc Roznov( Neamţ), Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei (Sălaj), Centrul de Sănătate Cervenia (Teleorman), Centrul de Sănătate Furculeşti (Teleorman), Spitalul de Cronici Dr. I.T. Nicolescu Tutova (Vaslui). „Din informaţiile oficiale pe care le-a dat domnul ministru Botiş, toate cele şapte au de astăzi încheiate contracte pe acest program guvernamental şi începând de mâine vor fi finanţate de către Ministerul Muncii”, a afirmat Ministrul Cseke Attila.

Ministrul Sănătăţii a transmis un mesaj autorităţilor locale, şi anume „să stopeze internările în unităţile sanitare în care astăzi mai este activitate medicală /…/şi care de mâine nu vor putea furniza servicii medicale, neavând contracte încheiate”. Ministrul Cseke Attila a dat asigurări că sistemul sanitar este pregătit să preia pacienţii acestor unităţi sanitare: „Astăzi la ora 12,00, la 35 de unităţi sanitare publice toţi pacienţi erau externaţi sau transferaţi în alte unităţi sanitare, astfel încât spitalele nu se mai desfăşurau activitate medicală. Suntem pregătiţi împreună cu direcţiile de sănătate publică, aşa cum am fost şi în zilele trecute, şi azi şi mâine avem mijloace pentru ai transporta pe pacienţii care necesită în continuare îngrijire medicală”.

Totodată, Cseke Attila a dat asigurări că a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate „ca la finalul lunii aprilie 2011, în urma analizei tuturor posturilor vacante ocupate în urma redistribuirii, la spitalele către care s-au orientat medicii şi personalul medical sanitar, să suplimenteze bugetele acelor spitale care au preluat personal din spitalele care nu se mai finanţează, astfel încât ele să se încadreze în bugetul pe care îl au astăzi”.

Declaraţii de presă susţinute de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, la finalul şedinţei de Guvern

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 31.03.2011

Posted in De Oras | 1 Comment

Guvernul a discutat în prima lectura un proiect de lege privind salarizarea în 2011 a cadrelor didactice

Guvernul a discutat în prima lectura un proiect de lege privind salarizarea în 2011 a cadrelor didactice

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de GuvernGuvernul a discutat în prima lectura un proiect de lege care va stabili în 2011 pentru fiecare funcţie didactică salariul de încadrare şi modul de calcul al salariului pentru personalul didactic şi personalul didactic auxiliar.
Documentul va fi înaintat spre avizare Consiliului Economic şi Social (CES), iar, ulterior, Guvernul va lua decizia finala de promovare a acestuia în Parlament, în una din formele prevăzute de Constituţie, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern de astăzi.
Şeful Executivului a explicat necesitatea acestei măsuri prin faptul că, în prezent, instanţele au emis decizii diferite ca şi conţinut referitor la majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, decisă de Parlament în 2008 şi abrogată ulterior. “Parlamentul a adoptat în 2008 o lege de majorare a salariilor profesorilor cu 50%. Guvernul Tăriceanu a dat o Ordonanţă de Urgenţă prin care a limitat creşterile salariilor profesorilor doar la 17%. (…) În urma declarării neconstituţionalităţii acestei ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Tăriceanu, în instanţe au apărut practici neunitare în decursul timpului. În unele instanţe s-a obţinut reîncadrarea cu păstrarea drepturilor salariale majorate cu 50%, în alte instanţe nu (…). Iar noua lege a salarizării pe care noi am adoptat-o anul trecut spune ca salariul brut din luna octombrie se majorează cu 15%, aşa cum a fost valabil pentru toţi bugetarii (…). În România, în momentul de faţă, există categorii de profesori care au, pe de-o parte, salariul majorat cu 50% plus 15% (…) iar, pe de alta parte, exista foarte mulţi profesori (…) care nu au salariul majorat cu 50% , ci doar cu acest procent de 17% (…). În condiţiile acestea, în România este nevoie, în aplicarea legii salarizării unitare, să venim cu un act normativ şi să spunem foarte clar că atât îşi poate permite ţara în acest moment să plătească pentru profesori: 17% majorarea din 2008, plus majorarea de 15% care s-a acordat pentru toţi bugetarii la salariul brut din luna octombrie” – a detaliat primul-ministru.
Premierul a mai arătat că pentru acoperirea costurilor legate de majorare a salariilor profesorilor cu 50% ar fi nevoie, numai pentru anul în curs, de un efort bugetar suplimentar de aproximativ 500 de milioane de euro, bani de care România nu dispune. “Cheia măririi salariilor şi a pensiilor se află în economie. Şi, de aceea, efortul Guvernului este concentrat pentru ca, în perioada următoare să ajungem la creşterea economică pe care ne-o dorim cu toţii după această perioadă dificilă din 2009 şi din 2010″, a completat şeful Executivului.

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a subliniat ca a discutat despre oportunitatea actului normativ cu liderii sindicali si cu membrii grupului de dialog social de la nivelul Ministerului de resort. „Discuţiile au fost utile pentru că ele mi-au arătat foarte clar necesitatea adoptării unui act pentru a avea echitate în sistemul de educaţie.(…) Întotdeauna au existat neclarităţi. Aceste neclarităţi vor fi eliminate prin acest act normativ”, a declarat ministrul Funeriu.
Ministrul Educaţiei a precizat ca actul normativ adoptat de Guvern în prima lectura stabileşte pentru fiecare funcţie didactică salariul de încadrare şi modul de calcul al salariului. „În consecinţă, în urma acestei legi, marea majoritate a cadrelor didactice va avea exact aceleaşi salarii pe care le-a avut în plată în ianuarie şi februarie 2011 /…/ Vor avea exact aceleaşi salarii pe care le au colegii lor din alte judeţe ale României”, a subliniat ministrul Educaţiei.
Majorarea cu 50% a salariilor a fost câştigată în instanţa de 10.000-13.000 de profesori, majoritatea din judeţele Botoşani şi Suceava, din totalul de 306.000 de cadre didactice şi cadre didactice auxiliare din sistemul public de educaţie, ”Tot aşa cum sunt foarte mulţi profesori care nu le-au câştigat. În consecinţa, practica neunitară care a existat şi continuă să existe la nivelul ţării creează aceste inechităţi care trebuie stopate printr-un act normativ care va vorbi despre fiecare funcţie didactică şi salariul aferent”, a subliniat ministrul.
Situaţiile generate de deciziile instanţelor au dus în unele judeţe la imposibilitatea plăţii salariilor de către autorităţile locale, deşi fondurile din cote defalcate de TVA au fost alocate în baza unui calcul făcut legat de costul standard per elev. ”Toate judeţele ţării s-au încadrat în aceste costuri standard per elev, pentru plata salariilor la timp fără nici o problemă, mai puţin acolo unde, desigur, au existat aceste sentinţe judecătoreşti, pentru că încadrările s-au făcut pe un salariu mărit,”, a declarat ministrul Funeriu.
Răspunzând unei întrebări, ministrul Educaţiei a afirmat că „nu se pune problema, în România, a nerespectării unor hotărâri judecatoreşti”. Potrivit ministrului Funeriu, problemele de neconstituţionalitate care au existat în privinţa actelor normative privind salarizarea cadrelor didactice au fost cauzate de faptul că acestea nu au avut putere de lege şi au fost ordonanţe de urgenţă.

Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 31.03.2011

Posted in De Oras | 2 Comments